Povești de la sat

Satul Starchiojd a împlinit 600 de ani

Vatră românească, identitate şi cultură tradiţională

Vă propunem ca prin intermediul acestui articol să facem o călătorie în localitatea Starchiojd din judeţul Prahova. Această localitate este una dintre cele mai vechi vetre româneşti, situată în partea de nord-est a judeţului Prahova, la graniţa cu județul Buzău. Starchiojd s-ar traduce „Piatra Mare” sau „Piatra Veche” de la Star = vechi, bătrân (slavonă) şi Kövesd = pietros de la kö = piatră (lb. maghiară).

Legenda de întemeiere

Legenda de întemeiere spune că pe teritoriul actualei localităţi Bătrâni s-ar fi aflat doi moşnegi care aveau trei copii. Pe fiul cel mare l-au însurat pe valea din apropierea casei parinteşti, formându-se Chiojdul Mare (Starchiojd), pe fiul cel mai mic l-au însurat peste deal, pe cealaltă vale, formând Chiojdul Mic (acum comună în jud. Buzău), iar Anei (fiica), i-au făcut casă în apropierea fraţilor ei, formând satul Valea Anei. Aşa spune legenda!

Prima atestare documentară a localităţii a apărut la 10 iulie 1418, act prin care Mihai I, fiul lui Mircea cel Bătrân le întărea dreptul la moşie locuitorilor din Starchiojd. Documentul „glăsuia” următoarele: „6926 (1418), iulie 10. Mihai Voevod, domnul Ţării Rumâneşti şi muntilor şi către ţara tătărască şi amândoauo părţile de dincoace şi peste Dunăre şi până la poarta de Hier şi până la Marea Neagră, moşnenilor de Star Chiojdul, ca să hie lor moşiia chiojdul”.

Sărbătoarea de 600 de ani

Anul acesta am sărbătorit cei 600 de ani de existenţă „scriptică”, dar localitatea se pare că a luat fiinţă cu multe sute de ani înainte, aceasta dovedindu-se prin descoperirile arheologice (monede dacice, urme de ceramică dacică, urmele unei cetăţi de lemn dacică).

Cu ocazia aniversării a 600 de ani de la încheierea acestui document, Liceul Tehnologic Starchiojd, în colaborare cu Centrul Judeţean de Cultură Prahova și Asociaţia Șezătoarea Urbană au organizat un eveniment cultural prin care a fost marcată acestă sărbătoare.

Evenimentul a cuprins patru secţiuni diferite din punct de vedere tematic: simpozion ştiintific, ateliere meşteşugăreşti, expoziţie etnografică şi spectacol de cântece şi jocuri populare.

Ȋn cadrul simpozionului au fost abordate diferite subiecte referitoare la istoria localităţii, meşteşugurile şi obiceiurile specifice, adunându-se laolaltă idei ale mai multor oameni de stiinţă din arii de activitate diferite: etnologi, istorici, geografi şi fii ai satului (educatori, învăţători, profesori).

Liceului Tehnologic a scos din depozit colecţia etnografică pe care o deţine. Astfel pentru un sfârșit de săptămână. două săli din cadrul liceului fiind au găzduit unele dintre cele mai valoroase obiecte din patrimoniul material al satului. Ștergare, covoare și obiectele din lemn care odinioară făceau parte din uzul casnic al chiojdenilor.

Meşteşugarii satului, încă activi, au creat contexte de preluare şi transmitere a meşteşugurilor lor. Au participat meşteri care au redat o imagine a satului de odinioară precum: şindrilar, fierar, potcovar, căldărar, tâmplar, ţesătoare.

Evenimentul s-a încheiat cu un spectacol în cadrul căruia au participat ansambluri şi grupuri folclorice din satele învecinate şi din ţară, fiecare aducând o parte din moştenirea lor culturală pe care o deţin, participând la pecetluirea celor şase veacuri de când Starchiojdului i s-a eliberat un „certificate de naştere”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *